Tipuri de infractiuni din
domeniul informatic
1.Furtul – frauda informatica
Intrarea, alterarea, stergerea, sau
supraimprimarea de date sau de programe pentru calculator sau orice alta
ingerinta intr-un tratament informatic care ii influenteaza rezultatul, cauzand
prin aceasta un prejudiciu economic sau material in intentia de a obtine un
avantaj economic nelegitim pt sine insusi sau pentru altul, sau cu intentia de
a priva ilicit pe aceasta persoana de patrimonial sau.
Obiectul juridic: il constituie relatiile sociale de ordin
patrimonial, precum si totalitatea relatiilor referitoare la increderea in
siguranta si fiabilitatea sistemelor informatice.
Obiectul material: il poate constitui orice
support de informatie (disc flexibil
–FP, disc compact – CD, hard-disk, etc.) pe care se inscriu datele si
programele pentru calculator. Aceste tipuri de bunuri mobile trebuie sa aiba o
valoare pentru cel care le detine , nu neaparat o valoare si pentru altul.
Subiect activ : calitatea de subiect activ o poate avea orice persoana care indeplineste
conditiile generale prevazute de lege, pentru a raspunde penal, insa s-a
observat ca , de regula, aceasta frauda electronica presupune un subiect activ
calificat care sa aiba cunostinte teoretice si practice cu privire la modul de
lucru cu ajutorul echipamentelor de calcul.
Subiectul pasiv: poate fi orice persoana fizica sau juridica
sau chiar o pluralitate de subiecti pasivi atunci cand prin acceasi fapta de
frauda electronica s-au prejudiciat mai multe persoane.
Latura obiectiva: consta intr-o actiune de intrare, alterare
sau stergere, precedata bineanteles de intrarea neautorizata int-un tratament
informatic. Actiunea ca atare are ca urmare alterarea informatiei electronice
sau insusirea acesteia, iar raportul de cauzalitate trebuie sa existe intre
actiunea in sine a faptuitorului si urmarea imediata.
Intrarea
se refera la datele inregistrate in calculator iar actiunea poate avea
influenta asupra tratamentului datelor existente ori se poate incepe un nou
tratament. Intrarea se refera atat la introducerea de date inexacte , cat si la
introducerea neautorizata de date inexacte.
Alterarea
consta in modificari , adaugiri, variatii si schimbari partiale.
Stergerea presupune scoaterea datelor pe
un suport , stocate pe o banda magnetica sau pe un disc magnetic sau compact.
Suprimarea
consta in fapta de a retine si de a
ascunde date , ceea ce poate avea ca rezultat ca aceste date sa nu fie introduse
in tratament atunci cand ele sunt necesare pentru ca tratamentul sa fie corect efectuat. Nu este indispensabil
sa se limiteze expres alterarea la cazurile de deteriorare deoarece in ultima
instanta conditiile subiective produc aceleasi rezultate.
Latura subiectiva : forma de vinovatie la
aceasta infractiune se prezinta sub forma intentiei : atat directa cat si indirecta.
2. Falsul in informatica
Intrarea , alterarea , stergerea sau
supraimprimarea de date sau de programe pentru calculator sau orice alta
ingerinta intr-un tratament informatic intr-o maniera sau in conditii care,
conform dreptului national, ar constitui infractiunea de falsificare sau daca
ar fi fost comise cu privire la un obiect traditional al acestui tip de
infractiune.
Obiectul juridic: il reprezinta relatiile
sociale cu privire la dreptul de proprietate, securitatea si fiabilitatea
documentelor sau alte instrumente care pot avea consecinte juridice.
Obiectul material: il constituie suprtul
material pe care se afla inregistrate datele sau programele pe calculator.
Subiectul activ: poate fi orice persoana
care indeplineste conditiile legale prevazute de lege pentru raspunderea penala
, cu precizarea ca poate fi vorba si de un subiect activ calificat deoarece
operatiunea in sine nu poate fi efectuata decat numai de persoane care au
cunostinte in acest domeniu.
Latura obiectiva: elemental material este reprezentat de
introducerea neautorizata de date , care duc la contrafacerea celor existente.
Latura subiectiva: vinovatia poate
fi cu intentie directa sau indirecta si corespunde falsificarii de documente
sanctionata de Codul Penal.
Sanctiunea
: tentative la infractiunea de furt se pedepseste conform art 222 C.pen., iar
furtul in forma simpla este pedepsit de art .208 C.pen., de la 1 la 12 ani, iar
in forma calificata de la 3 la 15 ani conform art 209 C.pen.
3. Faptele care aduc prejudicii
datelor sau programelor(soft-ului) de pe calculator
Se refera la stergerea , aducerea de
daune, deteriorarea sau suprimarea fara drept de date sau programe pentru
calculator.
Obiectul juridic: consta in relatiile
sociale care se refera la increderea in buna functionare sau la buna utilizare
a datelor sau programelor pentru calculator.
Obiectul material: consta in
suportul material in care sunt inregistrate datele(disc mobil, disc compact,
disc dur, etc.).
Subiectul activ: orice persoana care
indeplineste conditiile responsabilitatii penale.
Subiectul pasiv: persoana fizica sau
juridica care are in posesie sau in detentie programe pe calculator.
Latura obiectiva: consta intr-o actiune
care are ca urmare stergerea , aducerea de daune, deteriorarea sau suprimarea
fara drept de date sau programe. Prin stergerea de date se intelege o actiune
prin care datele inregistrate nu mai pot fi citite. Distrugerea poate consta
intr-o distrugere a suportului de date sau o supraimprimare sau modificare a fisierelor. Aceste actiuni trebuiesc facute
fara drept.
Latura subiectiva: aceasta
infractiune se face cu intentie ( directa sau indirecta) si cu scopul de a
obtine un profit illicit.
4. Sabotajul informatic
Intrarea , alterarea , stergerea sau
suprimarea de date sau de programe
pentru calculator sau ingerinta in
sisteme informatice in intentia de a
impiedica fuctionarea unui sistem informatic sau a unui sistem de
telecomunicatii.
Obiectul juridic : se refera la
relatiile sociale in legatura cu dreptul de proprietate al proprietarului si
utilizatorului de sistem informatic sau sistem de telecomunicatii pentru ca
acesta sa functioneze corect, la parametrii proiectati, fara perturbatii
produse prin actiune nefasta a unor infractori.
Subiectul activ : poate fi orice
persoana responsabila penal cu precizarea ca autorii , de regula, au cunostinte
teoretice si practice in domeniul lucrului cu
sisteme informatice.
Latura obiectiva: elemental material consta intr-o actiune de interventie intr-un
sistem informatic si anume de intrare, alterare, stergere sau suprimare de
date sau de programe pe calculator sau
ingerinta in sisteme informatice in
intentia de a impiedica functionarea unui sistem informatic sau a unui sistem
de telecomunicatii.
Urmarea imediata o reprezinta perturbarea
sistemelor informatice si celor de comunicatii, iar intre actiune si urmare
trebuie sa existe un raport de cauzalitate.
Latura subiectiva : infractiunea se
savarseste numai cu intentie , directa sau indirecta.
5. Spionajul informatic
Reprezinta activitatea de obtinere de date
si informatii care constituie secrete de fabricatie (de creatie) in scopul
folosirii lor pentru obtinerea unui avantaj material ilicit.
Altfel
definit , prin spionaj informatic se
intelege - obtinerea prin mijloace
nelegitime sau divulgarea , transferul sau folosirea fara drept sau fara nici o
alta justificare legala a unui secret commercial sau industrial in intentia de
a cauza un prejudiciu economic persoanei
care detine dreptul asupra secretului
sau de a obtine pentru sine sau pentru altul avantaje economice ilicite.
Obiectul juridic: il constituie
apararea secretelor comerciale, violarile de secrete comerciale etc.
Obiectul material: il reprezinta
suporturile de informatii (discuri magnetice, flexibile, banda magnetica
etc.)in care se afla inregistrate secretele comerciale si industriale.
Subiectul activ: orice persoana
responsabila penal, desi persoanele care faptuiesc trebuie sa cunoasca modul de
lucru cu astfel de echipamente.
Latura obiectiva: elemental material
consta intr-o actiune de obtinere de secrete comerciale si industriale cu
urmarea imediata folosirea acestora pentru obtinerea unor avantaje materiale
ilicite. Intre actiunea ca atare si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva: infractiunea trebuie sa
comisa cu intentie, directa sau indirecta, iar faptuitorul sa urmareasca
realizarea unui prejudiciu economic sau de a obtine un avantaj economic
illicit.
6. Accesul neautorizat intr-o retea
sau sistem informational
Consta in accesul fara drept la un sIstem
sau o retea informatica prin violarea de securitate.
Obiectul juridic : il reprezinta
relatiile sociale referitoare la inviolabilitatea securitatii sistemului
informatic .
Obiectul material: consta in
entitatile materiale care reprezinta sistemele sau retelele informatice
Subiectul activ: poate fi orice
persoana responsabila penal . Autorii unor astfel de infractiuni au denumirea
de hakeri, care sunt experti in calculatoare si in retelele de calculatoare ,
familiarizati cu spargerea masurilor de securitate luate pentru protectia
calculatoarelor sau a retelelor de calculatoare.
Latura obiectiva : elemental
material al infractiunii se realizeaza prin actiunea de intrare neautorizata (
fara drept) intr-un sistem sau o retea informatica.
Urmarea
imediata consta in utilizarea acestor date cu scopul de a obtine un venit ilicit.
Intre
actiune si urmare trebuie sa fie o legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva : infractiunea de acces
neautorizat se comite cu intentie directa sau indirecta . Forma de vinovatie
din culpa exclude raspunderea penala pentru infractiunea de acces neautorizat.
7. Interceptarea neautorizata de
informatii
Fapta
care consta in interceptarea fara drept si cu mijloace tehnice de comunicatii
cu destinatie , cu provenienta si in interiorul unui system sau al unei retele
informatice .
Obiectul juridic : il reprezinta
relatiile sociale cu privire la dreptul fiecarei persoane la o viata privata
neperturbata.
Obiectul material : consta in
suporturile materiale prin care se realizeaza comunicatiile.
Subiectul activ : poate fi orice
persoana responsabila penal .
Latura obiectiva : consta intr-o
actiune de interceptare prin mijloace tehnice in vederea ascultarii
continutului comunicatiilor , obtinerea continutului datelor , fie direct,
accesand sistemul informatic si folosindu-l ,fie indirect, recurgand la
procedee electronice de ascultare clandestina.
Urmarea
imediata consta in obtinerea informatiilor private si folosirea lor in scop
propriu ilicit. Intre actiune si urmarea imediata trebuie sa fie o legatura de
cauzalitate .
Latura subiectiva : aceasta
infractiune se comite numai cu intentie directa sau indirecta. Culpa nu este
sanctionata.
8. Reproducerea neautorizata de
programe (soft) pentru calculatorul care este protejat
Consta
in reproducerea , difuzarea sau comunicarea in public fara drept a unui program
pentru calculatorul protejat de lege.
Obiectul juridic : consta in
afectarea relatiilor sociale cu privire la dreptul de proprietate intelectuala
( elaborarea unor programe de calculator).
Obiectul material: il reprezinta
suportul material pe care se afla programele. Beneficiaza de protectie toate
programele create si inregistrate pe suporturi de informatii fie in coduri
sursa fie in coduri obiect.
Subiectul activ : orice persoana
responsabila penal.
Subiectul pasiv : proprietarul.
Latura obiectiva : consta intr-o
actiune de reproducere neautorizata a unui program. Urmarea imediata trebuie sa
fie utilizarea acestei reproduceri cu scop ilicit , iar intre actiune si
urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva : infractiunea de
reproducere neautorizata se infaptuieste numai cu intentie , directa sau
indirecta.
9 . Reproducerea neautorizata a unei
topografii protejate
Consta in reproducerea fara drept a topografiei
protejate de lege a unui produs
semiconductor sau exploatarea comerciala sau importul in acest scop, fara drept
a unei topografii sau a unui produs semiconductor fabricat cu ajutorul acestei
topografii.
Obiectul juridic : il reprezinta
relatiile sociale in legatura cu drepturile de proprietate intelectuala si
industriala cu privire la creatia in domeniul topografiilor informatice .
Obiectul material ; il reprezinta
acei semiconductori sau elemente constructive materiale in care se
materializeaza topografiile protejate prin lege.
Subiectul activ ; orice persoana
responsabila penal.
Subiectul pasiv : proprietarul
creatiei topografice
Latura obiectiva : consta intr-o
actiune de reproducere fara drept a acestor topografii protejate prin lege
contra vanzarii , reproducerii, inchirierii, arendarii cu scop ilicit pecuniar.
Urmarea
imediata trebuie sa fie obtinerea de venituri ilicite. Intre actiunea in sine
si uramrea imediata trebuie sa fie o legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva : infractiunea se
savarseste cu intentie , directa sau indirecta.
10. Alterarea datelor sau
programelor (soft-ului) pentru
calculator
Consta
in actiunea de alterare in orice modalitate a datelor sau programelor pentru
calculator.
Obiectul juridic : se protejeaza
dreptul de autor cu privire la integritatea datelor sau programelor pentru
calculator.
Obiectul material : il reprezinta suportul
material (disc mobil, disc compact, disc dur, etc.) in care se afla inregistrate
datele sau programele.
Subiectul activ : orice persoana
care indeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal.
Latura obiectiva : elemental material
este dat de alterare neautorizata de date sau programe pentru calculator cu
urmarea imediata producerea de pagube
proprietarului. Intre actiunea ca atare si urmarea imediata trebuie sa fie o
legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva : forma de
vinovatie este cu intentie , directa sau indirecta. Culpa nu este sanctionata.
11. Utilizarea neautorizata a unui
calculator
Consta
in utilizatrea fara drept a unui sistem sau retele informatice.
Obiectul juridic ; se refera la relatiile
sociale cu privire la dreptul de proprietate asupra echipamentelor de calcul.
Obiectul
material ; il reprezinta acele elemente de calcul care sunt utilizate
in mod neautorizat.
Subiectul activ : orice persoana
responsabila penal.
Latura obiectiva : consta intr-o actiune
de utilizare a unui sistem de calcul care duce la un prejudiciu material.
Urmarea imediata este producerea unui prejudiciu material sau obtinerea unui
avantaj economic ilicit.
Latura subiectiva : forma de vinovatie
este intentia , directa sau indirecta.
12. Utilizarea neautorizata a unui
program pentru calculator protejat de lege
Consta in utilizarea fara drept a unui
program pentru calculator protejat de lege si care este reprodus fara drept cu
intentia fie de a obtine un avantaj economic ilicit pentru sine sau pentru
altul , fie de a cauza un prejudiciu titularului sus-mentionatului drept.
Obiectul juridic : este protejarea
dreptului de proprietate asupra unui program pentru calculator.
Obiectul material : il reprezinta
elemental material in care se afla programul pentru calculatorul protejat si
care este utilizat fara drept.
Subiectul activ : orice persoana
reponsabila penal
Latura obiectiva : elemental
material consta intr-o actiune de utilizare neautorizata a unui program pentru
calculator cu urmarea imediata
producerea unui prejudiciu material sau
obtinerea unui avantaj economic ilicit. Intre actiunea in sine si urmarea
imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva : infractiunea se
comite numai cu intentie.
13 . Falsificarea instrumentelor de
plata electronica
Falsificarea unui instrument de
plata electronica se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 12 ani si
interzicerea unor drepturi.
Cu
acceasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie in orice mod , a
instrumentelor de plata electonica falsificate sau detinerea lor in vederea
punerii in circulatie.
Pedeapsa
este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi daca faptele
prevazute mai sus sunt savarsite de o persoana care , in virtutea atributiilor
sale de seviciu:
-
a) – realizeaza operatii tehnice necesare emiterii
instrumentelor de plata electronica ori efectuari de plati, decontari,
tranzactii, transferuri de fonduri sau orice alte operatiuni financiare care
implica utilizarea instrumentelor de plata electronica sau
-
b) – are acces la mecanismele de securitate implicate in
emiterea sau utilizarea instrumentelor de plata electronica;
-
c) – are acces la datele de identificare sau la mecanismele
de securitate implicate in efectuarea de plati , decontari, tranzactii, a unui
transfer de fonduri sau a orcarei operatiuni financiare. Tentativa se
pedepseste.
14. Detinerea de echipamente in
vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica
Fabricarea
ori detinerea de echipamente , inclusive hardware sau software , cu scopul de a
servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
15. Falsul in declaratii in vederea
emiterii sau utilizarii instrumentaelor de plata electronica
Declararea necorespunzatoare a
adevarului , facut unei institutii bancare , de credit sau financiare, sau
orcarei alte persoane juridice autorizate , in conditiile legii, sa emita
instrumente de plata electronica , sau sa efectueze plati, decontari, tranzactii,
transferuri de fonduri sau orice alte operatiuni financiare care implica
utilizarea instrumentelor de plata electronica , pentru sine sau pentru altul,
atunci cand, potrivit legilor ori imprejurarilor , declaratia facuta seveste
pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se pedepseste cu inchisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Arta şi
psihologia infractorilor
1. Ce sunt hackerii ?
Hackerii
sunt pasionaţi ai informaticii, care, de obicei au ca scop „spargerea” anumitor
coduri, baze de date, pagini web etc. Ei sunt consideraţi infractori, în
majoritatea statelor lumii. Hackerii adevăraţi
nu „distrug”, de obicei, pagini inofensive, cum ar fi paginile
personale.
Ţintele obişnuite ale atacurilor hackerilor
sunt sistemele importante, care au protecţii avansate şi conţin informaţii
strict secrete, cum ar fi bazele de date ale Pentagonului sau cele de la NASA.
Odată obţinute, aceste fişiere (informaţii) sunt publicate pe tot Internet-ul,
pentru a fi vizionate sau folosite de cât mai multe persoane.
Orice hacker advărat trebuie să respecte
un „Cod de legi al hackerilor”, care este bine stabilit, cunoscut şi respectat.
a) Hackeri amatori
Există „hackeri” care atacă ţinte
aleatoare, oriunde şi oricând au ocazia. De exemplu, atacurile tot mai
frecvente asupra Yahoo şi Hotmail au blocat motoarele de căutare şi conturile
de mail respective pentru câteva zile, aducând prejudicii de milioane de
dolari.
Aceste atacuri (care reprezintă o
încălcare destul de gravă a „Codul de legi al hackerilor”) au de obicei în
spate persoane care „au fost curioşi numai să vadă ce se întâmplă” sau „au
dorit să se distreze”.
Aceşti
atacatori virtuali nu sunt hackeri adevăraţi, pentru că nu-şi scriu singuri
nuke - urile (programele pentru bombardare - nucleare) pe care le folosesc,
procurându-şi-le de pe Internet sau din alte surse.
Aceşti hackeri amatori sunt singurii care
ajung în faţa justiţiei. Motivul este simplu. Acei hackeri adevăraţi care îşi
pot scrie singuri nuke - urile, sunt, de obicei destul de inteligenţi pentru a
face anumite sisteme care să inducă în eroare pe toţi aceea care ar încerca să
determine sursa atacului.
b) Crackeri
Crackerii reprezintă un stil anumit de
hacker, care sunt specializaţi în „spargerea” programelor shareware, sau care
necesită un anumit cod serial. Singurii care sunt prejudiciaţi de această
categorie de hackeri sunt cei care scriu şi proiectează programele „sparte”.
Sistemele de protecţie ale aplicaţiilor
respective pot fi „înfrânte” prin două metode:
a) Introducerea codului,
care poate fi găsit fie pe Internet, fie cu ajutorul unui program asemănător cu
OSCAR 2000, care este o bibliotecă de coduri.
b) A doua metodă este
folosită pentru sistemele de protecţie mai avansate, care necesită chei
hardware (care se instalează pe porturile paralele ale computerului şi trimit
un semnal codat de câte ori le este cerut de către programul software), sunt
patch-urile. Ele sunt progrămele care sunt făcut special pentru anumite
aplicaţii software, care odată lansate modifică codul executabil, inhibând
instrucţiunile care cer cheia hardware.
Patch-urile şi bibliotecile de coduri
seriale se găsesc cel mai des pe Internet. Ele sunt făcute de anumite persoane
(care sunt câteodată foşti angajaţi ai firmelor care au scris software-ul
respectiv) care vor doar să aducă pagube firmei proiectante.
Deşi pare ciudat, cracking - ul este
considerată „piraterie computerizată”, reprezentând o infracţiune serioasă.
Totuşi, foarte rar sunt depistaţi cei care plasează patch-uri şi coduri seriale
pe Internet.
2. Setul de unelte al unui hacker
Precum am mai precizat, hackerii
adevăraţi îşi scriu singuri software-ul ce le e necesar. Multe dintre aceste
programe, după ce sunt testate, sunt publicate pe Internet. Bineanţeles,
programele folosite pentru „spargerea”
serverelor de la Pentagon sau pentru decodarea fişierelor codate pe 64
biţi nu se vor găsi aşa de uşor pe Net, ele fiind ţinute secrete de
realizatorii lor.
Prezentăm în continuare câteva dintre
programele pentru hackerii amatori:
BoGUI
BackOrifice. Un produs al The Dead Cow Cult,
Bogui reprezintă un program de control al computerelor din reţeaua
dumneavoastră locală. Comenzi ca System Lockup (sau Restart) nu-l vor prea bine
dispune pe utilizatorul computerului ţintă. Singura problemă a acestui program
este că toate comenzile sunt pachete transmise unui virus troian, astfel încât,
dacă computer-ul destinaţie nu este infectat, bombardamentul cu Back Orifice nu
va avea nici un efect.
Net Nuke. Acest program are o
mulţime de versiuni, deşi toate au acelaşi efect şi mod de operare: trimit un
pachet nedefragmentabil prin reţea, astfel încât când computer-ul ţintă va
încerca să-l defragmenteze, nu va reuşi decât să blocheze portul de reţea.
Mail Nukers. Sunt
programe care bombardează o căsuţă de poştă electronică cu un număr mare de
mesaje (care de obicei depăşeşte 10000). Acest bombardament duce la blocarea
sau chiar pierderea unei căsuţe de e-mail. Majoritatea acestor programe au
opţiuni care permit trimiterea de mail-uri anonime.
Aceste programe pot fi procurate de către
oricine foarte uşor de pe Internet. Din păcate, unele dintre ele sunt folosite
şi ca un mediu de răspândire a viruşilor, care pot avea efecte secundare foarte
grave. Oricum, nu este recomandată abuzarea de aceste programe sau folosirea
lor în scopuri (prea) distrugătoare.
3. Mass E - Mail-eri
Mass E - Mail-eri
sau spameri sunt acei hackeri care transmit
cantităţi enorme de e-mail (sau alt fel de informaţii), conţinând oferte
nesolicitate, sau informaţii aleatoare, transmise în scopul de a bloca anumite
servere. Majoritatea site-urilor importante cum ar fi Yahoo, Amazon.com sau
Hotmail au anumite sisteme de filtrare care ar trebui să protejeze serverele
respective de atacurile cu cantităţi enorme de informaţii. Aceste capcane sunt
însă uşor de evitat chiar şi de începătorii în domeniul hackingului.
În ultimul timp serverele precizate mai
sus precum şi multe altele au fost supuse la puternice „atacuri cu informaţii”,
la care nu puteau face faţă. S-au trimis mesaje la o capacitate de aproape un
MB/secundă, deşi serverele respective suportau un trafic obişnuit de până la 1
- 1,5 GB săptămânal.
Spamerii,
prin atacurile lor prejudiciază cu sute de milione de dolari serverelor ţintă.
Tot odată sunt afectaţi şi utilizatorii serverelor respective, traficul fiind
complet blocat, trimiterea sau primirea mesajele sau utilizarea altor servicii
asemănătoare fiind imposibilă.
Vă
întrebaţia cum se pot trimite cantităţi atât de mari de informaţii, la o viteză
uimitoare, fără ca hackerii respectivi să fie localizaţi fizic.
Este relativ simplu pentru ei: transmit
mesajele de pe aproximativ 50 de adrese de mail, după care deviază informaţia
transmisă prin mai multe puncte din lume (diferite servere). Astfel, este
foarte de greu să fie detectaţi, echipele de specialişti de la FBI lucrând
săptămâni (chiar luni) întregi pentru a prinde infractorul virtual, de multe
uri neajungând la rezultate concrete.
Singura problemă (a hackerilor) care
apare în cazul acestor devieri succesive ale informaţiei este aceea că unul din
serverele prin care „trece” informaţia în drumul ei către „ţinta” finală se
poate bloca. Informaţia nu va ajunge în întregime la destinaţie, puterea
atacului scăzând substanţial. Astfel de cazuri se pot considera atacurile din
ultimul timp, serverele afectate nefiind cele vizate de hackeri.
4. Protecţii
Dacă într-o zi chiar dumneavoastră veţi
fi una dintre nefericitele victime ale atacului unui hacker răutăcios? Cum vă
puteţi apăra reţeaua, baza de date sau pagina de pe web ?
Acestea probleme sunt importante pentru
foarte mulţi utilizatori de computere, care utilizează în mod regulat
Internet-ul. Există protecţii împotriva atacurile hackerilor. Singura problemă
este aceea că regulile şi protecţiile sunt făcute pentru a fi încălcate.
Deci, oricât de complexe şi de sigure ar
părea sistemele dumneavoasră de securitate, ele pot fi ocolite şi „sparte”.
Există
totuşi anumite metode care, deocamdată, ar putea îngreuna puţin viaţa
hackerilor, mai ales a spammeri-lor (acesta fiind cel mai folosit în ultimul
timp). Aceste ar trebui în primul rând aplicate de providerii de Internet
(ISP):
Va
trebui eliminate toate fişierele necunoscute de pe servere (care ar uşura
atacurile hackerilor), astfel încât se va ţine o strictă evidenţă a lor.
Eliminarea
pachetelor care au alt header decât propria adresă de IP (pachete măsluite).
Ele pot fi folosite de unii utilizatori sub pretextul necesitării anonimatului.
Există însă alte modalităţii de aţi păstra anonimatul, folosind sisteme de
criptare şi a unor servere specializate.
Interzicerea
comportamentelor specifice scanării porturilor. Astfel se pot dezactiva
programele care scanează zeci de mii de porturi din întreaga lume, pentru a
face o listă cu cele vulnerabile.
Scanarea
atentă a serverelor de „sniffere”, programele care reţin informaţiile
importante care intră şi ies dintr-un server (username-uri, parole, numere de
cărţi de credit etc).
Pe
lângă metodele de protecţie prezentate mai sus există şi multe multe altele,
mai mult sau mai puţin vulnerabile.
În
orice caz, până la aducerea securităţii la un nivel acceptabil mai este mult de
lucru...
Concluzii
Ce
sunt hackerii cu adevărat ? Ce vor ei de fapt ? Acestea sunt întrebări la care
numai un hacker adevărat poate răspunde (ceea ce nu se întâmplă prea des).
Vom
încerca totuşi să explicăm câteva din scopurile lor:
Adevăr. Mulţi dintre hackeri
„sparg” cele mai ciudate şi complexe coduri de la Pentagon şi NASA în speranţa
ca vor reuşi să demonstreze existenţa „omuleţilor verzi” sau a altor „teorii
ale conspiraţiei”
Superioritate.Demonstrarea
superiorităţii lor faţă de „marii” programatori, sistemele informatice şi
serverele care le aparţin este scopul multor hackeri.
Distracţie. Unii hackerii fac
„distrugeri” masive doar pentru a se distra pe seama celor care îşi văd munca
distrusă în câteva secunde.
Protest. „Distrug” anumite
site-uri de web sau baze de date fiindcă nu sunt de acord cu informaţia
transmisă de ele.
Bani. Uneori se „sparg”
bazele de date de la bănci, pentru a transfera câteva milioane de dolari în
contul propriu. Aceste operaţiuni sunt foarte riscante, necesită experienţă în
domeniu, nefiind încercate de prea mulţi hackeri.
Anumiţi
hackeri, care au demonstrat de ce sunt în stare, fără a aduce pagube
semnificative, devin consultanţi în probleme de securitate computerizată. Ei
poartă numele de „hackeri în alb”. În câteva luni se va descoperi o nouă metodă
de hacking care să depăşească cu mult cunoştiinţele hackerului respectiv.
Concluzia - hackerii sunt „o specie ce nu
poate evolua în captivitate”.
Într-adevăr,
„viaţa de hacker” este foarte incitantă, tentantă, nostimă şi interesantă, dar
în acelaşi timp foarte riscantă şi periculoasă. Majoritatea statelor lumii
consideră hacking-ul o infracţiune foarte gravă, pentru care pedeapsa meritată
este considerată de obicei interzicerea folosirii computerului.
Una
din cele mai bune metode de a mai opri din actiunile lor ar putea fi stimularea
lor , prin crearea unor centre speciale destinate imaginatiei si puterii lor in
acest domeniu, infranti cu propria lor arma si de catre cei din sintagma lor.
Bibliografie:
1.
“Riscul de atac electronic asupra sistemelor de informaţii”, Lucian Vasiu,
Ioana Vasiu;
2.
„Infracţionalitatea pe calculator”, Petre Rău, Galaţi 2001
3.
„Tracking a computer hacker”, Daniel A. Morris, AUSA and CTC in the
District of Nebraska, July 2001
4.
Pagini web cu
infractiuni informatice




Комментариев нет:
Отправить комментарий